Eu sunt Legenda

           Eu sunt legenda
                   Capitolul 1

    Pentru inceput sa reglam niste conturi. Stiti cum orice copil vrea sa plece intr-o aventura si alte lucruri de genul asta? Pai acum imi doresc sa fiu din nou acel copil  . Daca cititi urmatoarele randuri , considerati-l un jurnal . Jurnalul unui prieten care sunteti sigur ca s-ar enerva daca il cititi, iar ca pe orice jurnal cand va pica in mana inchideti-l chiar acum. E ciudat  sa ti se spuna ,, legenda " . E infricosator , ciudat , stupid , sa pun accentul pe infricosator . Nu sunt genul de copil care se pricepe la matematica sau la romana sau la stiinte sau ... concluzia este ca nu sunt un geniu . Singura materie preferata este desenul  si pauza . Mai multe pe partea cu desen . De cele mai multe ori legendele si eroi mor . Sa ma consider norocos ca traiesc . De ce nu mor ? Cineva acolo sus ma iubeste . Ceea ce este ciudat caci nu prea sunt un copil obisnuit care daruieste flori sau care trimite un mar profesorului . Va invidiez ca nu sunteti in locul meu . Sa nu spuneti ca nu v-am avertizat  .
    Ma numesc Seventin Stefan.
   Am doisprezece ani  iar colegi mei si profesori imi spun in multe feluri : nesimtit, pierd-de-vara, farsor etc. Nu inteleg aceasta parte, cum adica farsor. Adica am facut unele mici greseli . Cea mai recenta a fost sa cumpar trei porci dupa care le-am scris cate un numar pe ei . Am scris numerele unu , doi si patru .  Nu este vina mea cand profesori nu isi dau seama ca porcul numarul trei nu exista. Dar totusi e amuzant cand toti se invarta si cauta porcul numarul trei . Se poate spune ca sunt un copil cu probleme.  Sunt doar un copil nevinovat , asta credeam eu . Bunicul spune ca am prea multa creativitate si nu stiu cum sa o controlez , sa controlezi crativitatea suna haios  , parca ar fi o replica din Matrix . Doamna profesoara de romana spunea ca sunt distrat sau neatent : ,, Sunt in pom si pomu-n aer ." Chiar asa distrat sunt ? Doar pentru ca produc tampeni asta nu inseamna ca sunt o fabrica de dezastre . Imi amintesc de ora de romana sau de matematica cand faceam concurs de desenat cu colegi. Notele mele nu sunt chiar cele mai bune dar majoritatea sunt de cinci , e bun macar e de trecere. Cum am ajuns in clasa a cincea? Cum spuneam , acolo sus cineva ma iubeste. Profesoara noastra spunea ceva despre citate care ne definesc, m-am gandit la cate ceva , in fine sunt mai mult idei aruncate : ,, Cand mi se inchide usa in nas , intru pe fereastra ."
       Parinti mei sunt complet normali , tatal meu se ocupa cu informatica. Mama petrece mult timp la serviciu' , iar tata sta mult timp in fata ecranului. Nu imi amintesc ultima data cand am luat cina impreuna sau daca am luat-o vreodata. Cu cateva zile in urma a intrat o pisica la noi in casa , tata nici nu si-a atras atentia cand tineam pisica micuta  in brate . Partea ciudata era ca avea incredere in mine , si sa nu crezi ca am inebunit . Pisica avea incredere in mine . Oriunde mergeam ma insotea. Deja puteam spune ca pisica imi era singurul prieten, datorita slujbelor parintilor mei ne putam des . Acum ne-am mutat intr-o casuta nu prea luxoasa dar destul de confortabila . Nu prea imi vine sa inghit cand aflu ca acea casa era a bunicilor mei si a strabunicilor mei. Gandesc pozitiv , in afara de praf si fara electricitate  ma aflu intr-o casa veche poate aflu ceva despre familia mea . Singurul lucru bun este ca am gasit niste fotografi vechi  cu bunicul si bunica . Deschizand albumul cu fotografi primul lucru pe care il observ este ca pisica de pe umarul meu se regaseste si pe umarul bunicului . Pe medalionul pe cre il purta pisica incep sa disting niste niste litere .  Medalionul auriu contine doar un cuvant in latina . Ceva ce nu reusesc sa citesc din cauza problemei cu vederi , vad doar un ,,c " la inceputul cuvantului  ,un ,,C" sters si vazut ca prin ceata .
       Cred ca am ajuns la limita plictiseli daca am ajuns  sa caut numele pisici . In pod am gasit cateva foi in latina , e ciudat cum ma intorc iar la limba latina . De tinut minte sa invat latina ... si restul materiilor.  Am gasit  un fel de manuscris vechi cum foloseau romani si greci inainte, sa mentionez ca hartia asta seamana cu una pe care o folosesc la baie .E vorba de un solomonar, cuvantul seamana cu o reteta pentru peste .Pare a fi un fel de jurnal iar dupa scris pare a fi scris cu pana . Cu cateva cuvnite care imi sar in ochi reusesc sa descifrez foaia : ,, E incredibil cate poate face un singur solomonar , totusi ignorand toate calitatile sale uimitoare ma concentrez pe ideea ca aceste creaturi se deghizeaza in oameni ziua si devin stapani noaptea . Langa  acesta trebuie sa fiu vigilent , si sa nu imi pierd cumpatul cand ma aflu cu acesta intr-o lupta . Se pare ca se frica oamenilor il hraneste si in acelas timp il face mai puternic . Potior este un solomonar , ne-am cunoscut ieri si pe langa toate banuielile mele , el isi sustine ideea cum ca este unul pasnic . Nu cred nici un cuvant din ce imi spune . Rasa lor e pe cale de disparitie si ar da orice sa se inmulteasca din nou . Custos .... "
    Tresar cand aud numele pisici , si in acelas timp sunt putin in stare de soc.
   ,,  Custos se agita in preajma lui Potior , nici nu-i de mirare . L-am cunoscut pe acest solomonar in gara ieri in jur de ora noua , noua jumate. De ce un solomonar ar lua trenul cand balauri le stau la dispozitie . Scot mai multe informati de la acesta si aflu ca ei pot controla vremea . Ma uimeste faptul ca rasa lor poate vindeca orice muritor . Potior urmereste  un scop , sunt sigur de acest lucru .  Nu as  izbucni intr-o lupta cu el nu cu atatea spectatori in jurul nostru . Desigur , raspunsul este clar si raspicat , Potior stie ca noi am ramas singuri . Singura familie de ..."
   De ? De ce ? Ce suntem noi si cine este  Potior ?   Acum mi-as fi dorit ca pisica sa poata vorbi . Nu mi-am dat seama ca ultimele cuvinte le-am spus cu voce tare .  O liniste ciudata se lasase pret de cinci minute cand imi apar halucinati.
      - Bunicul tau stia multe lucruri despre creaturile  de pe Pamant .
      Prima data am crezut ca cineva planuieste o farsa foarte elaborata in detalii. Ma uitam in imprejurimi si realizez ca sunt singur .
      - Nu e nimeni in afara de tine si de mine .
     De data asta eram sigur  , pisica a vorbit . Suna mult mai ciudat decat imi imaginam . Incercam sa ma asigur ca pisica vorbea , dar in acelas timp nu am vrut sa par un fraier sau un nebun.
     -   Deci de cand pisicile vorbesc ?
       Nu stiu de ce dar imi sustineam ideea cum ca cineva imi joaca o festa.
   -  Eu sunt Custos al treilea , descendent al lui  Dorios si in acelas timp primul care l-a slujit pe bunicul tau .
   - O sa incerc sa ma prefac ca asta a fost doar in imaginatia mea , o sa numar pana la trei si ar fi bine sa ma intorc in ora de matematica . Unu , Doi , Trei .
     Deschid ochii si accept ideea ca am o pisica vorbitoare .
    - Deci , e real si acum ce urmeaza ?
     - Nu ma intreba pe mine tu esti urmasul bunicului tau , tu decizi viitorul.
    - Asta a sunat ciudat.
    - Toti sunt la fel , dezordonati  si cu obiceiuri ciudate .
   - Spune asta pisica care se linge in loc sa faca baie .
    - Asta e o forma pe care am luat-o ca sa nu speriem oameni , mai bine sa nu folosim termenul de pisica e o insulta pentru rasa mea.  Tu esti ultimul fiu al diahonizilor .
     - Si asta e o..?
     - Diahonizi sunt cele mai periculoase creaturi ramase pe Pamant. Majoritatea diahonizilor au murit in  razboi .
    - Razboi cu cine?
    - Lasa-ma sa termin intrebarile la final . Bunicul tau este un Lord al Diahonizilor , sau mai bine spus singurul lord ramas in viata . A fugit pe pamant cand au fost atacati . Aici si-a dat seama ca creaturile distruse de rasa sa sunt intr-un numar mare aici pe pamant . S-a casatorit cu bunica ta ca sa nu creeze suspiciuni si sa fie vanat .  A avut si un fiu , pe tatal tau insa acesta nu mostenise nimic din genele bunicului tau . Parinti tai nu stiu nimic depsre diahonizi .  Eu impreuna cu bunicul tau am reustit sa schimbam locul de munca al mamei tale si sa va mutati de fiecare data .
     - Dar bunicul a murit cu patru ani in urma.
      - Am reusit sa ii ofer tatalui tau o slujba aici la sat , a fost o coincidenta ca aceasta casa era de vanzare . Documentul din mana ta  este jurnalul bunicului tau mai bine  i-am da foc  inainte sa ajunga la cine nu trebuie.
     -  Daca am avea bricheta sau chibrituri , mama s-a dus acum jumatate de ora sa cumpere toate necesitatile .
      - Nu am mentionat nimic despre o bricheta sau alte moduri pe care le folositi voi oameni.
       In secunda urmatoare Custos scuipase foc ,iar din document ramasese decat cenusa .  Sunt complet uimit mai uimit ca atunci cand am luat zece la un test de matematica.
   - Trebuie sa incepem antrenamentele inainte sa te gaseasca o Kitsune .
   -  Cate fiinte ciudate si periculoase care incearca sa ma omoare exista?
  - Numarul lor este inca sub semn de intrebare dar cu fiecare an care trece acest numar creste .
   - Si ce-i aia o Kitsune?
    - Este o creatura  vicleana si inteligenta  . Este infatisata ca o vulpe cu noua cozi si este capabila sa adopte forma umana cand atinge o anumita limita de varsta. Ele pot intra in visele oamenilor si pot crea iluzii atat de adevarate incat ,sunt percepute de catre  oameni  ca fiind adevarate . In legatura cu viisele diahonizi nu trebuie sa isi faca griji in aceasta categorie.
       Coboram pe scara veche facuta din lemn si ne indreptam spre grajd . Custos intrase intr-o cutie de lemn cu un lacat
     - Dihonizi sunt rapizi , in acelas timp ei au o privire agera .
     - Privire agera , eu de-abia daca pot sa citest ,, Ana are mere."
     - Privirea ta scade cand este vorba de treburile oamenilor , incearca sa privesti inauntrul lacatului . Concentreaza-te si nu te lasa distras.
    - Ce trebuie sa fac?
   -  Inchide lacatul .
    - N-ai degand sa iesi din cutie?
      - Ai zece minute sa  deschizi din nou lacatul  , iar eu am zece secunde de aer  mai bine te grabesti.
          Credeam ca glumeste , totul semana a gluma m-am convins ca era cat se poate de serios . Cum sa privesc inauntrul lacatului nici macar nu reuseam  sa vad cateva litere  . Deja au trecut cinci minute devine enervant, raman calm  si incerc sa deschid lacatul cu o agrafa gasita pe jos .  In ultimul minut reusesc sa deschid cutia , spre surprinderea mea cutia era goala . Ridic cutia  o arunc cat pot de tare in dreapta mea  si analizez locul unde trebuia sa fie Custos . El intrase in grajd si se lingea pe degete. M-am bucurat sa il vad inca viu .
          - E delicios , cum numiti voi lichidul  acela alb ?
          - Se cheama lapte .
        Primul raspuns care imi venea sa il dau era ceva in genul ,, De ce nu mi-ai zis ca ai plecat, m-am chinuit o gramada sa scot lacatul ."  Nici macar nu mai eram nervos in urmatoarele zece secunde cand il vad .
       - De unde  luati acest lapte?
       - Mai bine sa nu sti . Deci acum ce facem ? Am deschis cutia in zece minute .
        - Unde-i cutia ?
        - Am aruncat-o in coltul ace...
       Din cutie au mai ramas decat cateva scanduri facute bucati .
         - Ce urmeaza acum ?
        - Tras cu arcul .
        Am iesit afara unde era un arc pe iarba si o tolba cu sageti . Custos imi arata-se un cerc rosu aflat la zece metri distanta. Cercul rosu era cat degetul meu de mare , si ma refer la degetul mic.
       - Trage cinci sageti in cerc , nu pe langa nici  pe linia rosie , in mijloc.
       - Faci misto de mine?
      - A , da scuze pune-ti esarfa asta la ochi .  
       Cine ar putea nimeri un cerc asa de mic in care deabia daca incapea o sageata ? Am zis s-o fac si pe asta . Am tras prima astept sa vad daca nu cumva am nimerit altceva. Am mai tras una si inca una , pana acum merge bine nu am lovit pe nimeni . Inca doua sageti si astept , linistea de prima data se regasea si in celelalte dăti . Nu prea imi vine sa scot esarfa de la ochii. Pot sa spun ca sunt cel mai tare arcas pe care l-a intalnit lumea am tras toate sagetile in cerc. Cand il vad pe Custos stand dupa o piatra pitit si cu mainile puse pe cap .
     - Am nimerit , i-am spus eu , am nimerit toate sagetile.
   Nu imi pasa cum am reusti dar cui ii mai pasa  , mie clar nu.
    - Sincer nu prea ma asteptam la asta , bunicul tau nu era chiar iscusit cu arcul . Mai bine te duci sa te culci se apropie  miezul nopti .
     - Si ce se intampla atunci ?
     - Creaturile scapa de infatisarea de om , iar aici la sat misuna mai multi tipi dubiosi decat la oras .  

                               Capitolul 2
                                 
   
         Am dormit destul de ciudat , dar pe un pat super confortabil .
         - Neata!
       Custos se uita la mine , probabil ca asta a facut  toata noaptea. M-am speriat cand m-am intors pe partea cealalta si l-am vazut. Am sarit din pat si am facut cativa pasi in spate .
       - Tu cand dormi?
       - Eu nu dorm .
        - Ar c-am trebui , uneori esti morocanos.
          - Eu sunt pazitorul tau  .
       - Asta te opreste sa dormi ?
          - Sa inchidem subiectul asta . Pentru antrenamentul de azi trebuie sa ne intalnim cu Rex.
      - Am doua argumente de spus . Primul : e cinci dimineata  ,iar al doilea e ca nu vreau sa te dezamagesc dar Rex aduce mai mult cu un caine iar un caine cu o pisi.. o ce-oi fi tu nu prea se inteleg bine.
          Vroiam sa spun pisica dar m-am gandit ca am avea o alta discutie prosteasca despre pisici si alte creaturi ciudate.
       - Rex nu e caine . Are comportamentul unui caine dar e cu totul alta poveste .
       - Povestea de acum nu e destul de ciudata cu nu stiu ce creaturi care    v-or sa ma omoare .
       Custos nici nu a ascultat ultimele cuvinte pe care le-am spus eu sarcastic . Nu stiam daca  ma asculta asa ca am incercat ceva ca sa ma asigur .
       - Da , pai eu am degand sa plec si sa ma uit cum creste iarba .
        Nu se intoarse nici o secunda la mine cand  un fel de pasare se lovise de geam , Custos fugise imediat iar eu eram in urma lui . Am iesit pe jos printr-un fel de tunel , aveam o gramada de intrebari dar eram deja pe fuga si stiam ca ceva venise dupa mine.  Atunci am iesit printr-o trapa unde ne astepta un dragon , si nu fac misto  era un dragon urias undeva pe strada noastra . La geam se vedea bucataria noastra si tata luandu-si micul dejun . In mod evident parinti mei credeau ca am iesit cu prieteni  undeva la un suc. Ceea ce e ciudat . Custos s-a uitat in directia camerei mele .
        - Urca !  mi-a spus Custos
      - Sa presupun ca asta e Rex .
        - Urca , nu ti-o spun si a treia oara .
          Am urcat si m-am tinut de saua care era pusa pe dragon. Intr-adevar comportamentul dragonului era de caine.
        - S-a zis cu antrenamentele pe ziua de azi .
       - Suntem urmariti de o Kitsune.
        - Vulpea aceea ciudata cu noua cozi?
        - Da , Kitsunele sunt inteligente dar nu isi pot da seama  cand in fata lor se afla  un geam.
       - Si asta numesti tu inteligenta?
     Nu am primit raspuns la ultima intrebare sincer sa fiu nici  nu ma asteptam. Ma uit in jos si vad o vulpe de inaltimea mea alergand dupa Rex. Custos se uita in jos la fel ca mine. Observam amandoi ca dragonul se apropie de pamant .
       - Regula nou : incepi acum antrenamentul , prinde haturile !
        Nici nu am mai stat sa ma gandesc. In situatii limita si ciudate urmez orice sfat sau ordin .
     - Acum ce fac?
      - Trage haturile inspre tine .
      Am tras haturile iar dragonul se ridica desupra .
      - A mers , nu pot sa cred ca a mers.
       - N-as fi asa bucuros in locul tau .
       - De ce ? Inca traim .
      - Trebuie sa te aperi singur , ai nevoie de o sabie.
      - Acum ce facem? Ne ducem la magazin si cerem o sabie ?
      - Mereu esti asa de optimist? Trebuie sa ne ducem la Muma Padurii
      - Si o sa ii spun  lui Fat-Frumos sa vina cu noi ca sa ne ajute sa ne dam peste cap ca sa ne transformam in muste.
       - Ce simpatic esti , dar nu . Trebuie sa negociem cu Marti ca sa deschidem poarta de la imparatia Mumei Padurilor.
         - Stai putin , cum adica sa negociem cu Marti?
      - Zilele au si ele suflet, inainte umblau pe pamant iar muritori ii tratau ca pe niste zei , acum trebuie sa se deghizeze ca sa nu iasa in evidenta . „Luni” e bărbat şi e bun pentru începutul tuturor lucrurilor, ţine cheia de la cea dintâi poartă a cerului, iar când treci pragul spre lumea de dincolo îţi arată drumul pe care trebuie să mergi. ,,Marţi” e tot bărbat dar nu e cel mai sociabil si prietenos e un fel de zi pocita, zi rea, în care nu-i bine să începi nimic şi nici să pleci la drum. ,, Miercuri " e femeie e insorita , vesela si optimista. „Joi” e bărbat, zi norocoasă, benefică dragostei şi căsătoriei, aflată sub protecţia Sfântului Nicolae . ,,Vineri" e femeie ,e sora Duminici , e zi de post. Sâmbătă e tot femeie, însă e zi nefastă, ziua în care se aduc ofrande moşilor de neam, când cerul se deschide, iar morţii se uită să vadă dacă au primit ceva de pe „astă lume”. Nu-i bine să începi nimic, nici lucru, nici drum şi, îndată ce te scoli,  tot ,,Sambata" dracii  rod lanţurile diavolului. Pentru noi sambata trebuie sa avem grija, pentru muritoti e cea mai buna zi.  Duminica e femeie atunci e zi solemna , zi sfanta. Deci trebuie sa negociem cu Marti.
      - O sa ne ajute si Sf. Duminica.
     - Cat de arogant poate sa ....
        Nu si-a terminat propozitia , a stat cinci secunde pe ganduri si a reluat :
     - Sa sti ca  nu e o idee rea .
       Pana la urma nu e chiar asa de rau sa calaresti un dragon. Am invatat cum sa incetinesc, cum sa accelerez si sa intorc . Un dragon seamana cu o masina care zboara  si care are tepi si care cantareste o suta de kg. poate nu e tocmai o masina . Deci ne-am dus la Marti ca sa negociem . Casa lui era una obisnuita nu era chiar ce imi imaginam eu ca o sa fie . Ne comportam de parca nu eram urmariti , de parca eram doar in vizita la un vechi prieten.  Pe dinauntrul meu ma asteptam ca cineva sa sara pe mine . Eram nou in toate chestiile astea cu dragoni si cu creaturi care ma urmaresc . Deja ma obisnuisem cu gandul ca cineva ma vrea mort . Am batut la usa . Ne-a deschis un domn imbracat in blugi sifonati ,un tricou alb, o geaca cu alb si violet cu numarul doi pe umarul drept.
       - Va ajut cu ceva?
       ,,Va ajut cu ceva?" astea au fost primele cuvinte , serios? ma asteptam la altceva , mai degraba la ,, Ce vreti? " .Custos se pregatea sa spuna ceva cand un strigat din departare ne atrase atentia. Era un hot care tocmai ii furase geanta unei batrane. Eram gata sa fug dupa hot cand Marti ma apucase de umar si ma trase inauntru . Custos intrase inaintea mea . Marti avea o mana puternica.
      -  Deci, vreti o cana de ceai?
      - Daca nu te superi eu vreau doar lapte.
       Spuse Custos fara sa ii pese de cele intamplate afara . Vroiam sa ies sa prind hotul dar cred ca deja fugise.
    -  Ce s-a intamplat? am spus pe un ton care se indrepta spre nervos
    - Ce-am facut? a spus Marti punand laptele pentru Custos
    - Afara era o batrana jefuita puteam sa-l prind...
     - Stefan, inceteaza ! imi spuse Custos cu o voce calma
      - Stii bine ca puteam sa il prind ..
     Deodata Marti se intoarse spre mine si fara sa imi dau seama eram fata in fata cu el , era serios . Culoarea ochilor lui Marti se schimbase in alb pentru cateva secunde , dar dupa aceea isi revenise si ii daduse laptele lui Custos. S-a asezat jos si mi-a spus:
       -Era un Eblin, aceasta specie se tranforma si joaca o piesa de teatru bine elaborata . Te-ai fi dus dupa hot iar el s-ar si indreptat catre un loc retras unde si-ar fi luat adevarata forma . Batrana aceea era doar o creatie a Eblinului facuta din praf daca ai fi stat sa te uiti la ea ai fi observat ca isi pierde vizibilitatea si dispare.
      M-am simtit prost pentru ca am insistat pe ideea asta . Am mormait un ,, imi pare rau "
       -  Copii diahonizilor sunt toti la fel cand incep antrenamentele ,isi doresc sa ajute cat mai multi oameni si cad in cursele eblinilor . Asa a murit si stra- stra-stra-stra-stra verisiorul tau . Un esec iremediabi si o pierdere mult mai mare.
     Nu mi se parea ca Marti e rau sau pocit , in el se vedea o urma de diplomatie. Custos incepuse sa negocieze.
       - Avem nevoie de cheia catre Muma Padurilor. Suntem hotarati sa negociem pentru ea.
     -  Nu am nevoie de bani tai daca la asta te gandeai . Luati-o si plecati
   - Care-i smecheria? ii spuse Custos
     - Cand te duci acolo du-i scrisoarea asta surioarei mele , Duminica. Sa n-o deschizi  e de la tata . M-a pus sa le spun si celorlanti .
     - Multumesc pentru lapte , ne vedem cu alta ocazie.
       Custos se pregatea de plecare la fel si eu . In pragul usi Marti ma oprise:
      - Stefan, ai grija Muma Padurilor e suparata pe bunicul tau incearca sa n-o superi mai mult .
     - Da , bine ... domnule.
     - Custos , ai grija de baiat.
     Custos il auzise pe Marti insa nu ii mai raspunse . Inchisem usa si am plecat  spre Sf . Duminica . De data asta , Rex mergea mult mai repede. Nu puteam sa imi scot din cap spusele lui Marti ,, Sa n-o deschizi , e de la tata." Cine putea sa fie tatal lor?
          - Cine e tatal lui Marti si celorlalti? l-am intrebat pe Custos
          - In limba latina il numin Anno , in limba voastra inseamna Anul .
           -Si ,,Custos" ce inseamna?
           - Pazitorul.
        Nu prea intelegeam nimic din povestea asta , Custos inseamna pazitorul  , pazitorul cui? Eu n-am nevoie ca cineva sa aiba grija de mine. Nu am mai vrut sa il intreb ceva pe Custos , se vedea de la o posta ca nu era genul de persoana care socializeaza mult. Dupa vreo jumatate de ora Custos mi-a spus sa aterizez . Am crezut ca face parte din antrenament, imi mut privirea si observ un cal mare , negru  si cu  parul din varful capului alb . Ma asteptam la altceva decat la ce s-a intamplat in urmatoarele minute.
        - O luam spre vest , trecem pe podul lui Hibrid si trecem exact pe langa casa Sfintei Duminici .
      - Nu ca as vrea sa ma plang, dar de ce nu mergeam cu Rex? i-am raspuns eu dupa ce imi descrise drumul
      -  Trecem pe podul lui Hibrid .
     - Nu sunt prea bun la chestiile care tin de scoala , dar sunt sigur ca nu ai cum sa iti cumperi un pod .
       - Hibrid este un capcaun . Daca o luam in zbor acesta si-ar fi aruncat buzduganul in Rex .
       -  Vulpi cu noua cozi ,  dragoni , eblini , iar acum capcauni .
       - Hibrid nu ne v-a lasa sa trecem decat daca il infrangem in lupta sau daca ii dam ceva la schimb .
        - Ce si-ar putea dori un capcaun mare si urat ?
        - De obicei nu isi poate abandona podul , deci v-a trebui sa ii oferim un animal jerfit  ca cina .
      - Ii oferim o Kitsune, oricum nu am o relatie prea buna cu creaturile acelea.
        O liniste stanjenitoare s-a lasat , nu era prea greu sa iti dai seama ca Custos se gandea la ceva.
        - Mai ai arcul la tine? m-a intrebat el
       - Da , dar nu mai am sageti .
      - Am pastrat una in caz ca acea Kitsune ne-ar fi prins.
     - Unde ai tinut-o?
      Era limpede ca nu vroia sa imi raspunda , iar daca ar fi facut-o ar fi spus ceva in genul ,, Mai bine sa nu stii."
      - Deci am o singura sageata .
      - Incearca sa nu faci vreo greseala cum faci tu de-obicei.
      - Normal m-as enerva , dar acum ca ma gandesc eu as fi spus la fel.
        M-am suiut pe cal si am plecat la vanatoare. Dupa o ora plictisitoare de mers fara sa gasim nimic , aveam prima ocazie sa trag intr-un porc mistret . Am inchis ochii , ceea ce e ciudat caci un om normal iar fi tinut deschisi , am intins arcul si am tras.  Am avut un mare noroc sa il nimeresc in inima . Am sarit de pe cal si m-am dus la prada inca mai respira asa ca am asteptat sa moara , in acelas timp Custos a venit langa mine .
      - Nu imi vine sa cred! a spus Custos complet uimit
     - Da stiu , esti uimit de maestria mea .
   - Nu , nu de asta . Ai omorat un puca. O creatura care isi i-a forma de mistret ziua si devine un cosmar noaptea . Nu pot sa cred ca l-ai omorat .
       Puteam sa il inteleg pe Custos , eram la fel de uimit ca si el . Am omorat un puca , cea mai buna captura . Acum sigur puteam trece de capcaun fara sa fin facuti bucati . Custos mi-a spus sa pun mistretul acela in sac si sa plecam .  Sa pun mistretul in sac ? Mistretul care cantarea vreo cinci zeci de kg. sa il pun in sac? Iar dupa sa trag si sacul pana la cal si sa il pun sus . Cred ca o sa ne ia ceva timp. A durat mai putin decat ma gandeam eu . Acum ne ducem sa negociem cu un capcaun . Asta  suna mult mai bine cand ma gandeam prima data. Nici macar nu sunt bun la negociat nu pot sa ma duc pe jos si sa ocolesc atata zarva . Se pare ca Custos e de alta parere. El crede ca daca ocolesti capcaunul vei avea parte de o moarte sigura. Ar trebui sa puna si ei toate informatiile intr-o carte , pe cine pacalesc eu nici macar nu as  incerca sa o citesc . Daca ar lasa cartea la baie as  fi terminat-o intr-o luna.  Revenind la mistret si capcaun ,  am reusit sa urc mistretul pe cal . Datorita greutati mistretului , calul alerga mult mai incet in comparatie cu prima data . Deja devine pictiseala , macar Custos nu mai e asa de ganditor ca prima data . Am incercat sa vorbesc cu el ca sa aflu mai multe informatii care m-ar putea ajuta daca  cineva sau ceva ar incerca sa ma omoare .  Incercam sa par rational , dar se vedea ca  in cuvintele mele nu se observa nici un pic de  ratiolament.
      - Deci , o intrebare de curiozitate. Cum a murit bunicul .
     In mintea mea roteau tot felul de idei de genul : ,, A murit in lupta cu un solomona ." sau ,, S-a sacrificat pentru ...." alta chestie ciudata .
  - Moarte naturala , mi-a raspuns Custos , a murit ca un om prin moarte naturala .
      - Sincer , nu credeam ca asta e raspunsul .
     - Bunicul tau , a avut o moarte naturala adica   încetarea proceselor vitale la nivelul țesuturilor și organelor, stare în care sistemul nervos central prezintă leziuni ireversibile și reanimarea nu mai este posibilă, astfel că survine decesul, ca sfârșit al vieții. Diahonizi mor si se nasc la fel ca oameni, nu e ceva neobisnuit  ca diahonizi sa moara  cand corpul lor nu mai face fata.
   In mintea mea am inteles doar ,, Bunicul tau , a avut o moarte naturala adica ..." restul a fost decat multi de  ,, bla , bla si bla ,bla  astfel ca bla , bla..." . Pe chipul se intelegea ca nu pricepusem nimic si afisasem o fata pe care o folosesc in ora de biologie .  Custos si-a intors privirea inspre mine  observand ca nu pricepusem nimic si continuase.
    - Inima a facut poc, iar bunicul tau a murit .
    Parea mai logic , totusi ma enerva faptul ca a spus asta de parca as fi avut cinci ani . Dupa cateva secunde  nu ma mai deranjat.
     -  Fii gata sa scoti mistretul din sac mai avem putin si ajungem .
     Mi-a atras atentia Custos. Am observat un pod in fata noastra  , dar nici un capcaun prin preajma.
     - Sa nu vorbesti , capcauni  nu sunt prea destepti dar sunt iuti la manie. Asa ca sa nu scoti un cuvant .
     - Am inteles , sefu'.
      Am ajuns in fata podului . Am dezlegat sacul si am scos mistretul .Capcaunul Hibrid dormea sub pod . Custos il trezise cand aruncase o piatra si il nimerise in nas . Capcaunul se speriase si luase pozitia de lupta. Eram sigur ca am de-a face cu un caz grav de Prostitius Acutas , asta pe limba mea si a prietenilor mei insemna ,, Prostie nevindecatoare."   Hibrid s-a uitat in stanga si in dreapta si parea sa nu ne fi observat . Am vrut sa il strig sa ii atrag atentia ca suntem aici , dar mi-am amintit vorbele lui Custos ,, ... sa nu scoti nici un cuvant " .  Capcaunul si-a intors capul adulmecand un miros , probabil sa fi fost de la porcul mistret  duhnea de puteai sa il simti de la o posta . S-a urcat pe cateva pierde ca sa iasa de sub pod si a venit la noi .  S-a uitat la sac dupa la mine si la Custos. A rotit privirea si s-a asezat jos . Lasandu-si buzduganul jos si spijinindu-se pe coate. S-a lasat o liniste ciudata cand ne-a spus:
       - Puteti sa treceti , plecati! a scos cuvintele foarte posomorat
       Am vrut sa trec dar Custos m-a oprit , m-am lasat pe vine iar el mi-a soptit la ureche fara sa ne auda Hibrid.
     - Trebuie sa facem ceva uitate la el.
     - De ce, am fost total confuz , ai spus despre capcauni ca sunt ...
    - Stiu ce am spus , m-a intrerupt Custos, dar ei l-au ajutat pe bunicul tau .
      Atunci mi-am intors privirea spre urias . Brusc mi s-a facut mila de el , stiu ca nu trebuia sa vorbesc cu Hibrid dar nu puteam sa stau asa si sa ma uit la el . Devenea prima data cand a inceput  cu adevarat sa imi pese . Ma intrista gandul sa il las asa. Am facut cativa pasi mici in fata , cand capcaunul si-a intors doar capul si a revenit la gandurile lui. A inceput sa murmure niste cuvinte:
        -  Toti se tem de mine , nu esti diferit de ei.
        M-am simtit stanjenit ,asa ca am mers fara teama in spre el si m-am asezat pe o piatra fata in fata cu el .
        - Poate ar trebui sa te descarci , ce zici amice?
      A ras  cand a auzit cuvantul ,,amice" . Obisnuiam sa spun ,,amice" in momentele in care nu faceam fata unei conversati , fiind prins in gandul ce ar putea crede ceilalti despre mine .
       - Esti un omulet hazliu, cred ca esti si un prieten bun .
      Deodata in intunericul din capul meu s-a facut lumina, nu era un tip rau doar vroia un prieten . Atunci mi-am amintit de o carte pe care am citit-o intr-o zi ploioasa, adica de singura carte citita vreodata si aceea fiind ,,Micul print de Antonie de Saint- exupery" . Aceea parte din carte cand micul print se intalneste cu vulpea . Imi amintesc spusele vulpii catre print , am vrut sa le schimb si sa le folosesc in avantajul meu .
        - Stii , Hibrid , oamenii sau orice alte creaturi nu mai au timp sa cunoasca nimic. Uni cumpara lucruri de-a gata de la negustori , alti nu sunt in stare sa si le pregateasca singuri asa  ca se duc la diferiti oameni , dar tot nu au curajul sa le spuna prieteni. Acum nu mai exista negustori de prieteni , neamurile noastre nu mai au prieteni .
      Hibrid si-a atras toata atentia asupra mea , de parca eram vreun parlamentar care anunta un lucru important .
   - Sunt blocat in aceeasi problema ca si tine , nu am avut un prieten care sa tina la mine , dupa am cunoscut persoane . Multe persoane care ma intelegeau , deci ? Ce zici uriasule , suntem prieteni ?
     I-am intins mana prietenos , dar el m-a luat in brate lasand o mica lacrima sa i se scurga pe obrazul urias . Acel moment imi taia rasuflatia , pe bune chiar nu mai puteam sa respir avea niste brate enorme si puternice.
     - Nu pot sa respir.
      I-am spus eu , iar el mi-a dat drumul cerandu-si scuze. Si-a sters singura si prima lacrima de pe obraz si a spus plin de bucurie.
     - Esti tare , omuletule!
     - Oriunde ai fi , tine minte ca  ai un prieten ca nu esti singur .
   Am intins mainile inlateral si am spus cu multa incredere ultimele cuvinte . Am plecat afisand un zambet.  Atunci am lasat porcul mistret si l-am aruncat  in directia uriasului .
     - Daca ti-a trecut supararea poate vrei ceva de infulecat .
     Am fost surpsins cat de tare am aruncat mistretul . S-a veselit si mai mult si a inceput sa rada. M-am suit pe cal odata cu camaradul meu Custos si am plecat la casa Sfintei Duminici. Custos s-a uitat la mine cu cel mai vesel chip. Am intors capul , dar cu coada ochiului am observat sa inca se mai uita la mine .
     - Ce am facut ? i-am spus eu  enervat
    - Se vede ca semeni mult cu bunicul tau , as putea spune ca esti mult mai bun .
        Am ajuns destul de repede la casa Sf. Duminici . Custos era la fel de increzator  exact ca prima data cand ne-am intalnit . Casa Duminici nu era cine stie ce , era exact ca in descrierile pe care bunicul meu mi le povestea . ,,Casa Sf. Duminici e o casa mica ,dar foarte primitoare . O casa care iti aduce aminte de parinti si care te face sa te gandesti sa faco cat mai mult bine. Nu poti sa iti imaginezi o batraica mai simpatica decat Sf. Duminica.  Este facuta din lut. Iarna o poti gasi tricotand langa foc un fular sau din cand in cand cate o bluza, iar vara sta pe prispa legananduse in scaunul ei . Cu privirea blanda si plina de dragoste.  "
    Bunicul a descris perfect casa Duminici , pe exterior era facuta din lut , iar pe prispa statea ea leganandu-se in scaunul ei . S-a ridicat cand ne-a vazut . Noi am dat buna ziua , iar Custos a luat loc pe un alt scaun aflat langa primul. Un al treilea scaun a aparut , iar eu m-am asezat pe el . Sf . Duminica era o persoana buna , am stat si am povestit  timp de o ora . Radeam  si ne simteam bine povestindu-i peripetiile care le-am avut pe drum . Atunci Custos a scos de nicaieri scrisoarea si i-a dat-o Sf. Duminici . Am observat ca pe umarul de la festa Duminica era scris cifra sapte . Am inteles ca zilele saptamani au fiecare cate un numar , Luni sa fi fost unu de aceea Marti avea cifra doi  . Ultima a fost Sf. Duminica cu cifra sapte . A desfacut scrisoarea insa nu a citit-o , a impachetat-o si a pusa in buzunar spunandune pe cel mai  bland glas posibil :
        - Am auzit de la fratele meu ca doriti sa o infruntati pe Muma Paduri. Aici avem nevoie de cateva trucuri din operele lui Mihail Sadoveanu .
       Eram stanjenit caci nu stiam nimic despre Mihail Sadoveanu, dar in acelas timp eram si uluit dupa ce Custos mi-a spus ca Mihail Sadoveanu stia despre lumea noastra. ,,Lumea noastra" sugereaza ca sunt implicat si eu.
       - Unul dintre lucrurile pe care Mihail  nu si le insusea era trasul cu arcul.
        Eram bucuros cad am auzit-o pe Sf. Duminica ca pomenise ,, trasul cu arcul" pana acum ma pricepeam destul de bine la arc . Ma asteptam la ceva periculos.
        - Baiatul e un adevarat as la arc .
          Uluit si putin socat sa aud un compliment din partea lui Custos. Sf. Duminica a continuat planul ei elaborat:
         - Trebuie sa pui aceasta punguta in sageata si sa tragi cat de bine poti pe la nasul Mumei Padurii .
         Eram nebun de legat daca cumva acceptam asa ceva .
        - Daca ratezi cu un milimetru tinta rezultatele pot fi daunatoare.
          Pana acum era bine , nu stiam ce este un milimetru deci fara presiune . Am observat ca
mi-am pierdut arcul undeva in padure.
        - Vestea proasta , am continuat eu , este ca nu avem arc sau sageata .
       Atunci Sf. Duminica a scos de nicaieri un arc imens si mi l-a intins mie.Trebuia sa fi Superman pentru a reusi sa rupi acel arc . Propabil ca Sf. Duminica a uitat sa imi dea sagetile .  Astept  doua minute , dar se pare ca arcul nu avea sageti.
       - Unde sunt sagetile? am intrebat-o pe un ton placut pe Sf. Duminica
       - Intinde coarda arcului .
       Nu puteam sa cred , o sageata  aparuse pe arc . Am pus usor  coarda arcului la loc , iar sageata disaruse. Admirand arcul si sagetile magice nu il observasem pe Custos care imi atragea atentia ca trebuia sa plecam. Am dat buna ziua si am plecat pe jos catre Muma Padurii .Daca aveam dubii inainte acum sunt sigur, sunt nebun de legat. Am ajuns destul de repede la  Muma Padurii , ne aflam fata in fata cu o poarta imensa . La colturi avea doi stejari inalti si cu scoarta groasa . Poarta avea un stil destul de ciudat , era desenata o femeie care semena cu un copac . Femeia  statea cu ochi inchisi si cu mainile intinse tinand o sfera in maini , inauntrul sferei era lacatul unde se potrivea de minune cheia pe care o primisem de la Marti . Custos a deschis usor poarta fara prea mult zgomot . Am intrat calcand pe farfuri , Custos s-a indreptat catre un tufis de unde o puteam zari pe Muma Padurii . Arata exact ca femeia de pe poarta. Cu parul lung , fata neteda si bratele delicate dormind pe un pad facut din frunze de mar , cateva floricele care cadeau din cer pe patul ei . Am intins arcul , iar Custos a pus sacul cu praf albastru in varful sageti. Am tinut arcul intins si am facut un pas in spate m-am ridicat de pe vine si am tras la noroc . Sageata a disparut dar in urma ei a lasat o dara de praf albastru. Am vazut imediat sabia prinsa de mana ei cu o ata. Din locul de unde am lansat sageata Muma Padurii parea mica ,iar cand m-am apropiat  era mult mai mare chiar si decat capcaunul , de zece ori mai mare decat el . Am urcat pe patul ei cu ajutorul unei liane. Custos era jos asigurandu-se ca nu vine cineva . Praful trebuia sa o adoarma destul de mult cat sa iau eu sabia . M-am inselat, isi deschidea somnoroasa  ochii. Atunci am observat acel alb pe care il vazusem si la Marti cand  il enervasem . M-am panicat caci era chiar in fata ei . Am fredonat singurul cantec pe care il stiam , si credema ca nu era  ,, Nani ,Nani" . Custos  a observat ca se trezeste si m-a avertizat sa cant , aceeasi idee pe care am avut-o si eu.
       -   ,,Hai sa dam mana cu mana
            Cei cu patru la romana
            Si cu doi la geografie
            Da-oncolo de chimie
           Amandoi uram franceza
           Amandoi uram engleza
           Hai sa copiem vecine
           Vino-ncoace langa mine
           Da-mi fituica la un loc
           Sa avem noroc
          Unde-s doi puterea creste
          Si-apoi nota se mareste"
       A fost cel mai penibil lucru pe care l-am facut , macar a mers . Am luat repede sabia si am coborat pe liana . Custos radea in hohote , nici nu putea sa se abtina. Am fost nervos pe el prima data apoi am inceput sa rad cu el .  Am iesit  din tinutul ciudat al Mumei Padurii si am plecat la Sf. Duminica sa ii multumim si sa ii inapoiem arcul . Am uitat ca nu avem cal asa ca am luat-o iarasi pe jos.
     - De unde ti-a venit melodia? m-a intrebat Custos prindre rasete
     - O stiu din timpul scolii , atunci cand doamna profesoara de romana ne-a spus sa  ne punem in grupe si sa creem o poezie pentru nu stiu ce concurs.
      - Sa stii ca nici bunicul tau nu era bun la poezie.
      Se vedea de la cine am abilitatea mea uimitoare de a crea poezii. Am ajuns la casa Sfintei Duminici , iar ea m-a lasat sa pastrez arcul . M-am bucurat asa de tare pentru ca puteam sa pastrez arcul incat nu am observat mica discutie dintre Custos si Sf. Duminica. Avea sabia in tolba ,un arc, un ghiozdan in care tineam arcul si un cutit primit de la bunicul inainte sa moara , puteam sa jur ca seman cu Radu Ursan din Jupanesti . Sf. Duminica a spus ca v-a pastra ea cheia catre  Muma Padurii . Nu ne-am impotrivit , mai ales eu care eram mult prea obosit pentru a mai comenta vreo decizie .
            Era in jur de opt seara cand am ajuns acasa , nu a trebuit sa mergem pe jos am luat dragonul pana la prima statie . Tatal si mama mea  nu m-au pedepsit , asa cum ma asteptam , s-au bucurat ca ei credeau ca am stat cu prieteni . Ceea ce era placut surprinzator pana cand au lansat bomba . Anuntul l-a facut tata:
               - O sa ramanem aici definitiv, eu si mama ta avem un serviciu bun  te-am inscris pe tine la scoala de aici  desigur pe anul viitor .
             Atunci a continuat mama:
         - Ne bucuram ca ti-ai facut prieteni ...
           S-a oprit brusc , nu cred ca stia cum sa ma continue cu propozitia . Nu stiam unde se indrepta cu asta nici ea nu cred ca stia . Sa stau aici cu toti ciudati sau si mai bine cu toate ciudateniile care o sa incerce sa ma omoare. Am inventat cea mai stupida scuza .
            - Pai nu avem electricitate cum o sa lucrati voi in caz ca aveti nevoie de ceva.
          - Stai linistit cand tu te jucai cu prieteni tai , adica cand eram pe punctul de a muri , am reusit sa   chemam un specialist care a montat si asigurat tot . Avem toate necesitatile .
          Mi-a raspuns mama ,iar tata dadea din cap aprobator la orice spunea mama . De parca as fi vrut sa ma comentez la vreo decizie luata vroiam doar sa dorm .

               

                                 Capitolul 3


          Am dormit cateva ore , cateva ore bune . Custos a vrut sa incepem antrenamentul , la doua dimineata. M-am trezit ca intr-o zi obosita , am incercat sa iau bidonul cu apa rece din frigider sa ma racoresc putin . Dar nu sunt eu de vina ochii  fac ce vor ei , iar acum vor sa stea inchisi . Am luat arcul , aveam legat de brau o centura cu sabia in tolba si l-am urmat pe Custos afara pe geam . Am sabia? Bifat , arcul? Bifat, eram imbracat in negru? Bifat, nu cred ca am uitat ceva .Am sarit pe geam si l-am prins pe Custos din urma .
          - Acum , ce facem? l-am intrebat pe Custos
          - Mergem la vanatoare .
           - Si o sa vanam ... ?
          - Pai ce vrei sa vanezi ?
         In mintea mea primul lucru pe care vroiam sa il vanez era creatura aceea cu noua cozi care vroia sa ma omoare.
          - Cum se chema vulpea cu noua cozi?
          - Vrei sa vanezi o Kitsune? ma intrebat Custos surprins
          - Nu , eu  vreau sa vanez o vulpe si sa o faca cadou . Sa pun o vulpe mutant cu noua cozi intr-un pachet si sa il fac cadou .
          - Trebuie sa o omori cu arcul , pe terenul ei nu o poti omora cu sabia .
          Custos cred ca se obisnuise cu sarcasmul meu , nu il mai derajau glumele mele.
          - Am inteles sefu' , acum incotro  mergem?
           - Daca nu ma insel spre vest e o padure unde misune toate creaturile si comercianti .
            - E un mare ,,daca" de unde suntem siguri?
            - Credema nu m-am inselat nici macar o data .
          Custos avea dreptate , nu se inselase nici odata. Dar totusi ceva nu era inregula aveam senzatia ca cineva vrea sa ma vada mort . Somnul meu necompletat incepe sa isi faca efectul , toti vor sa  ma vada mort. Am mers jumatate de ora si am ajuns la marginea unei paduri. Custos a luat-o inainte iar eu cu un pas in spatele lui . Ma lasam din ce in ce mai jos . Custos s-a asezat dupa niste tufisuri , m-am lasat pe vine privind catre o kitsune care se racorea cu apa dintr-un lac. Nu trebuia sa mai astept un semn de la Custos pentru a tinti , am facut un pas inapoi am intins coarda arcului iar o sageata a aparut brusc am tras si am asteptat cateva secunde in caz ca am ratat , iar aceea kitsune era nervoasa . Deschid ochii si il vad pe Custos care se indrepta catre vanat. Am repetat miscarea lui Custos si m-am apropiat de el . Nimerisem acea Kitsune in piepit .
           - Dupa ce o creatura este nimerita si omorata unele dintre ele se transforma in praf altele in ierbuei sau urzici .
           - Asta explica multe .
          In fata mea , acea kitsune se transforma in praf care era luat de  vant.
            - Praful care ramane in urma este folosit de solomonari pentru a grea troli . Nu vrei sa te intalnesti cu un trol , sunt niste creaturi fara pic de minte . Ei doar isi asculta adevarata amenintare , solomonarii...
             - Potior ...
           Mi-am adus aminte de jurnalul bunicului meu , de acel anumit solomonar pe nume Potior .
            - De-alungul anilor solomonarii au fost numiti in multe feluri vrajitori , magi etc. Din recuzita solomonarilor face parte un topor din fier facut numai in adancul muntelui .
         S-a lasat o liniste ciudata , amandoi ne uitam la praful care a ramas  care era luat de vant si dus mai departe in padure.
           - Oameni obisnuiti au fost aruncati  in mijlocul actiunii , in lumea pe care o traim . Oameni obisnuiti ca Mihail Sadoveanu sau Ion Creanga . Oameni care  au spus multe despre noi , care au povestit tuturor . Dar nimeni nu lua povestea in serios  . Daca ai spune cuiva ca ,, Am intalnit-o pe Muma Padurii , am discutat cu Sf . Duminica si am invins un trol  imens."  prima reactie a oamenilor ar fi ...
            -Amuzamentul ...
          Parea un joc pentru mine , Custos incepea propozitiile iar eu le terminan dar totusi devenea enervant pentru el si nu am vrut sa par un nesimitit. Si pe deasupra povestea asta parea interesanta , contagios de interesanta.
        - Scuze , ce ziceai?  i-am spus lui Custos
         - Cum spuneam , oameni nu cred pana nu le arati . Ghinionisti care se trezesc in mijlocul actiunii , devin adesea scriitori sau regizori de film .
        - Meseria de regizor nu e chiar asa de rea .

         - Sa continuam , Ion Creanga a cunoscut multi si multe in operele sale intalnit solomonari , balauri , Muma Padurii  etc. Ce nu stia Ion Creanga era ca solomonari il credeau unul dintre diahonizi . Sa spunem ca Ion Creanga era un om norocos  . Unul dintre solomonari a murit incercand sa il omoare pe Creanga . Cineva era in spatele trucurilor cu care scapa Ion Creanga . Dar sa trecem peste asta , solomonari sunt pe cale de disparitiie asa ca ei fura copii nou-nascuti m acestia sunt dusi undeva in mijlocul muntelui . Pana la varsta de sapte ani copilul invata limbile tuturor vietatilor de pa Pamant . Copilul v-a termina pregatirea la varsta de 20 de ani . Instruirea lui cuprinde  toate limbile vietatilor de pe pamant , toate farmecele si toate descantecele . Dupa ce asimileaza toate acestea se retrag la intr-o pestera in care , asezati la o masa de piatra scriu intr-o carte magiile invatate fie ele in scopuri bune sau rele . Dupa care protejeaza acea carte cu pretul vieti. Pe vremuri la sat in jurul anilor o mie trei sute patru zeci si noua solomonarii umblau prin sate in chip de cersetori si daca nu sunt primiti cum trebuie se enerveaza si aduc grindina asupra hotarelor satului distrugand recoltele si bunucrie. Tot ceea ce primesc arunca pe apele curgatoare pentru duhurile care sunt blocate acolo. Simbolul solomonarilor este cel de aquila , in limba latina asta inseamna vultur . Simbolul lor  este cel de vultur cu doua capete.  

         - Nu imi imaginam chiar asa solomonarii , totusi nu din punctul asta de vedere. 

        - Ai chef de o plimbare cu Max? 
         - Normal ca da , eu conduc. 
         L-am gasit pe Max vesel ca intotdeauna. Am urcat am prins haturile si am plecat spre nord , sau vest , sau unde or fi. Am trecut pe langa un oras care sarbatorea ceva astazi . Am zburat pe langa carnavalul care se desfasura jos . Custos si cu mine ne-am uitat cateva minute la spectacol dupa am zburat inapoi acasa .Rex nu putea sa aterizeze asa ca am facut cea mai logica metoda pe care am cunoscut-o , am sarit . Norocul lui Custos caci el cade mereu in picioare. Dar totusi am sarit si am aterizat pe spate. Nu cred ca o sa dorm bine noaptea asta , sau o ora din noapte . Am sarit pe geam inapoi in camera mea . Am cazut ca o grenada militara pe pat , eram rupt . Mai aveam o ora de somn , sau doua ore. 
               Au fost doua ore sfinte de somn . M-am trezit si am coborat jos la masa . Mama inca nu plecase  ,astazi incepea pe la doisprezece . Tata inca dormea , cred ca era mai obosit decat mine . In orice caz  , am luat micul dejun si am iesit afara in curte . Am aruncat o privire sa vad  daca e ceva nou. Totul e ca inainte , am urcat undeva pe acoperis  si am privit toata curtea de sus . Acoperisul parea stabil . M-am intins pe spate si am stat asa mai bine de o ora . Vantul batea usor dintr-o parte si dintr-alta . Pe cer , nici un nor la orizont . Ma uitam in sus incat nu l-am observat pe Custos langa mine . 
        - Esti gata ? ma intrebat Custos 
        Cand l-am auzit m-am speriat ridicandu-ma pe coate si privind in directia lui . 
         - Gata pentru ce? 
         - Mai stii carnavalul de ieri-noapte ? 
        - Da , ce-i cu el ?
         - Potior a descoperit o vraja in care poate sa omoare orice creatura doar cu un singur vant . 
         - Era la carnaval ? 
         Nu ma interesa vraja era surprins ca Potior era la carnaval iar Custos nici macar nu mi-a spus . 
       - Tu urmezi pe lista lui . mi-a spus ingrijorat Custos  
       - M-am obisnuit cu lista neagra . 
        Majoritatea de 60% vroiau sa ma omoare ce mai conta inca 1 % . 
       - Trebuie sa mergi la Potior si sa luam runele .  
       - Nu ca nu as stii ce sunt alea runele , dar de curiozitate ce sunt ? 
       - Vikingii aveau un sistem alfabetic bazt pe rune , de obicei runele sunt cioplite in piatra . Potior a creat vraja bazata pe rune . Trebuie sa le luam inainte ca sa termine vraja definitiv .  
       - O sa ne strecuram noi in ditamai muntele si o sa luam  un obiect pazit de zeci de oameni? 
       - Te-ai prins , trebuie sa inveti totul despre lupte . 
      Custos a coborat de pe acoperis , stiam ca trebuie sa incep antrenamentul acum asa ca l-am urmat . Am sarit si am mers undeva pe langa padure . Mi-am luat sabia si imi faceam incalzirea asteptandu-l pe Custos sa vina . Imi intindeam mainile cand il vad tracand cu dintii un sac imens . Acel sac imi starneste curiozitatea asa ca merf sa il ajut . 
          - Ce-ai acolo? 
         - Deschide-l si uita-te! mi-a spus el 
       Am deschis fermoarul si am vazut tot felul de arme de la pumnale la arbalete , de la cutite pana la sabii. 
        -Alegeti o sabie si incepem .  
       Am luat sabia de la Muma Padurii pe care o aveam si am inceput cu  manechinele din lemn . Erau vreo cincizeci puse intr-un cerc. 
       - Tine sabia cu amandoua mainile si vreau ca intr-un minut sa omori toate manechinele din lemn. 
       Manechinele aveau un scut pe partea dreapta , asa ca am folosit metoda romanilor . Am dat cu sabia in partea stanga la coaste si am infipt sabia pana la inima . Am tinut sabia stransa cu amandoua mainile si am infipt sabia la fiecare manechin . Am sarit in aer cand am vazut un buzdugan venind spre mine , m-am lasat in jos can un bustean prins cu franghii solide a incercat sa ma omoare . Totusi am continuat sa dau in manechine . Treizeci de secunde mi-au ramas sa termin cu celelalte douazeci de manechine. M-am ferit de o sageata care venea in spre mine si am prins un pumnal din zbor care era sa ma tinteasca in piept . Cu sabia si pumnalul am facut doua- trei rotiri si am nimerit cinci manechine . Aveam inca zece secunde si noua manechine . Am evitat trei sageti , o sabie lunga turceasca se pregatea sa vina in spre mine . M-am pus in fata unui manechin , iar cand sabia a venit in directia mea m-am lasat in jos si am facut un pas in lateral . Sabia a decapitat manechinul . Am aruncat pumnalul in penultimul manechin . Aveam in mana doar sabia , atunci in spatele meu am observat patru buzdugane cu tepi venind spre mine era prea tarziu ca sa ma dau la o parte , asa ca am respins buzduganele cu sabia . Sau dus toate in ultimul manechin , exact la timp . Am nimerit toate manechinele in exact saizeci de secunde . Mi-am intors privirea la Custos , am infipt sabia in pamant si am strigat la el:
        - Vroiai sa ma omori? 
        Nu mi-a raspuns , pe chipul lui a aparut un zambet scurt . M-am uitat in sus spre cer si am inceput sa culeg sabiile , pumnalele si buzduganele aruncate pe jos sau in manechine. Custos analiza manechinele , era uluit de tehnica mea pe care am invatat-o datorita romanilor. Am pus toate armele in sac si m-am asezat pe iarba . Custos s-a apropiat de mine , s-a asezat langa mine .
      - Oamenii au cautat noi modalitati mai eficiente pentru a-si invinge dusmanii , de la bate si sulite , la masinarii de asediu si la tunuri . 
       - Asta e o noua lectie ? 
       - Daca vrei sa o iei asa. 
       Am inceput sa rad , am pastrat sabia de la Muma Padurii in mana  . M-am uitat in sacul cu tot felul de arme . Nu eram bun la materiile scolare dar ma pricepeam de minune la armele din epoca medievala . Custos s-a uitat la mine si si-a dat seama ca stiam numele fiecarei arme medievale din sac. A luat o arma oarecare si m-a intrebat daca stiu ce este. 
      - Normal ca stiu , i-am luat sceptrul si l-am analizat cinci secunde , este un scebtru elaborat aceasta  este o arma de lupta dar totodata un simbol al statului politic sau militar . Nu este foarte buna in lupta fata de o sabie adevarata. 
      Atunci am tinut sabia de la Muma  Padurii ridicata in sus si holbandu-ma la ea mi-am dat seama ca aceea sabie o mai vazusem undeva .Custos a mai ridicat cateva arme aratand spre ele am spus denumirea fiecareia.      
           - E o bata africana , bata din insulele marii Islandei de Sud , ciocan de lupta din secolul saisprezece , buzdugan cu varf ascutit din secolul al cinsprezecelea . 
           A luat un cerc din sac si mi l-a aratat intorcandu-l pe o parte si pe alta . 
        - Asta e usor , e o chakram . Folosita in India de catre sikhii atacau inamici cu un inel din otel cu marginile ascutite .  
         Am trecut la capitolul pumnale , care era preferatele mele . 
         - Este un pumnal kriss malaiezian  , pumnalul maur , pumnal din africa centrala , pumnal indian curbat . 
        M-am oprit cand a scos un stilet din sac . L-a rotit uitanduse la ea . 
       - A fost al bunicului tau vrei sa il incerci . 
       Stiletul era un fel de cutit ascutit si subtire , era subtire dar mortla mai ales daca ajungea la un organ vital. Am luat doua stilete si m-am ridicat in picioare. 
       - Ma mai si intrebi? 
       Am mers la un manechin cu o armura de cavaler pe el . Am tinut pumnalele in felul in care il tineau si vechi muschetari sau banditi . Pumnalul din dreapta mai in fata dusmanului iar cel din stanga usor in spatele primului amandoua indreptate catre dusman . Custos era impresionat , cu totul impresionat .  Am atacat manechinul iar Custos imi explica cum sa fiu pregatit pentru a fura runele. 
            - Un cavaler complet inarmat , echipat cu spada si pumnal . Spada era destinata loviturilor ample , iar pumnalul  penetra orificiile armuri oponentului . 
         Am facut cateva salturi si i-am scos armura manechinului . Purta , acum , doar casca  era facut din lemn la fel ca celelalte . 
            - Furisandu-se prin noapte un asasin inarmat cu un stilet asteapta victima . Acest pumnal se camufleaza usor . Mici ,usoare si lejer de transportat pumnaele si cutitule sunt arme de mana . Ele pot ascunse simplu si sunt silentioase cand se folosesc . Se utilizeaza fie in lupta corp la corp , fie erau lansate la mare dinstanta .
            - Se vede ca sunt silentioase.  
            Am infipt unul dintre pumnale de mai multe ori in manechin in zona inimi . Cu o miscare rapida am i-am scos manechinului casca . L-am  dezarmat si doborat , sau mai bine spus l-am facut bucati . Am invartit pumnalele de doua ori si le-am pus in ghiozdan  unde aveam arcul de la Sf. Duminica . Custos imi povestea despre lupte si dueluri .
         - Duelurile sunt metode onorabile de rezolvare a unei dispute , stiletul este folosit pentru a apara loviturile cu spada . 
       - Duelurile sunt metode onorabile ? 
       Nu am inteles cum poate ceva onorabil sa se gaseasca intr-un duel . Nu am stat prea mult sa analizez aspectul asta. Am trecut mai departe ,la arc . Era totul pregatit dininte . Stateam la vreun kilometru departare de tinta . Tinta era o sperietoare de ciori legata si umpluta pe dinauntru cu nisip . Erau zece sperietori aliniate cu aceeasi inaltime . 
       - Trebuie sa trag in ele ? Usor , le termin in cinci minute . 
      Custos a intins mana aratand spre un cal negru , era acelas cu care am mers spre Muma Padurii . Am inteles ca trebuie sa trag in sperietorii de pe cal . 
      - Trei sageti in capul fiecareia. 
       M-am urcat pe cal am intins arcul pregatit  si am   dat bice la cal . Am incercat sa tintesc bine si repede  nu ma mai uitam daca am nimerit  sau nu . Exact cum mi-a spus Custos ,trei la fiecare sperietoare . Am oprit calul dupa ce am tras si ultimele trei sageti , l-am privit prima data pe Custos care se obisnuise  sa nimeresc tinta din prima .  Ma obisnuisem pana si eu , le nimerisem pe toate cu trei sageti in cap .  
       - Esti gata? m-a intrebat Custos 
      - Gata pentru ce? 
       - Daca te strecori in casa uni solomonar trebuie sa nu scoti un sunet . Incearca  sa prinzi iepurele din stanga ta .  Calca doar pe varfuri , alearga pe varfuri . 
          M-am dat jos de pe cal si am incercat sa calc pe varfuri , sub picioarele mele frunzele si iarba fosneau era imposibil . Am incercat din nou , si din nou si iar . Pentru Custos era usor , doar e pisica sau ce-o fi . Mi-a aratat o demonstratie , iar eu am incercat sa o repet . Incercam si incercam dar totusi era imposibil .  Iepurele se indeparta din ce in ce mai mult , iar eu ori faceam zgomot ori ma impiedicam in propiile picioare. Am incercat sa tin degetele de la picioar unite intre ele si sa calc doar pe varful lor . A luat ceva timp , pana am reusit sa trec pe langa iepurele acela neobservat a trecut mai mult de o ora . Urmatoarea lectie era saritul gardurilor , la aceasta categorie eram pregatit . Aveam experienta  de a sari sau de a ma camufla , nu era o problema . Invatam repede daca era un subiect care ma interesa si care imi placea. De exemplu imi placea sa analizez comportamentul oamenilor. 
         Am invatat  ca oameni cred doar in ceea ce vad . Daca vroiai sa spui ca ai cunoscut un cantaret sau un actor celebru trebuia sa aduci dovada , dovada era simpla un autograf sau o poza nimic mai mult . Am observat multe la oameni din timpul scolii sau dupa scoala . De exemplu intrebarile stupide , cand vezi o persoana care se impiedica iar uni rad alti merg sa il ajute . In acel moment cand uni il intreaba ,,Ai cazut?" nu  el nu a cazut a vazut un fir de praf pe jos si se gandea sa il miroasa . Alta intrebare stupida ar fi cand vezi un prieten ca s-a tuns si il intrebi ,,Te-ai tuns?" normal ca s-a tuns doar nu ii crestea parul invers .Am observat si alte lucruri ciudate , dar de ce o facem? De exemplu , te afli intr-un loc foarte galagios iar persoana de langa tine iti spune ceva iar tu nu intelegi nimic si spui ,,Da , stiu "  . Sau de ce atunci cand ne este foame mergem la frigider il deschidem ne holbam inauntru zece minute si repetam aceeasi miscare de tri ori . Am vazut si ati oameni in momente jenante . Vezi pe cineva apropiat si ii faci cu mana iar el se uita in alta directie si ramai tu ca prostu' cu mana in aer . Am observat ca unii dintre baieti cand merg pe strada scuipa , adica cine vrea sa iti vada frumosul scuipat?Adesea ma deranjaza oamenii care vorbesc cu ,,frate" adica ceva in genul ,,Ce faci frate?" , ,,Ce ma enerveaz ,frate" , ,,Stiu frate"   . De cand suntem noi frati de folosim cuvantul ,,frate" din cinci in cinci secunde. 
        Sa revenim la partea incare ma duc spre moarte sigura. Am mers acasa m-am dus sa ma odihnesc putin pe acoperis . Nu stiu de ce dar de fiecare data ma  duc pa acoperis , vantul usor , privelistea buna , puteai sa dormi acolo . Mai aveam o ora pana se insera. Am stat o ora pe acoperis  intins pe spate privind cand se intuneca . Custos era jos uitandu-se la o harta de ceva timp . Era afara , pe o masa din lemn era intinsa o harta avea doua pietre la ambele capete , pietrele erau ca sa tina harta . Custos avea un pix dupa o ureche si admira sau studia harta . Sincer habar nu am ce facea acolo jos . Am intrat pe fereastra , nici nu mai stiu cum arata usa . Adesea intram pe fereastra din obisnuinta . Aveam  sabia de la Muma Padurii in teaca de la brau , pe spate aveam pe spate doua teci in forma de ,,x" pentru pumnale si arcul pus de dupa gat. Eram imbract in negru , aveam prins la incheieturie maini prinsa un fel de bratara din fier la fel si in zona tibiei . La brau aveam centura facuta din otel  unde se afla teaca cu sabia si un fel de teava goala pe dinauntru era un fel de suport pentru rune. Am iesit in modul meu clasic , pe geam . Aveam o gluga neagra pusa pe cap , gura imi era acoperita doar ochii mi se mai vedeau . Custos astepta afara , am sarit gardul curti mele unde ne astepta Max .  
        - Ai grija , fi vigilent ! mi-a spus Custos 
        Am urcat pe Max , eu aveam haturile si am pornit dupa indicatiile lui Custos . El imi spunea in ce directie sa merg . 
        - Cum intram ? l-am intrebat pe Custos 
        - Potior este la o petrecere clasic medievala cu cativa dintre ciclopi , nimfe si vreo doi - trei pricolici . Asa ca cat timp el se bucura de reusita noi intram si luam runele.
       - Ce sunt pricolici? 
       - Sunt niste spirite malefice trezite din morminte pentru a face rau oamenilor. 
      -Mai bine nu intrebam . 
       Cu cat aflam mai multe despre creaturi  si spirite cu atat mai mult vroiam sa caut un buncar. Am ajuns intr-o padure imensa era la o suta de kilometri de casa mea. Ma asteptam la o pestera intunecoasa in schimb m-am ales cu un fel de cetate.  Din cate stiu despre evul mediu  , am invatat ca poarta este un element vulnerabil al unui castel . Deoarece era un punct de intrare . Cand era deschisa , atacatorii puteau forta intrarea cucerind in scurt timp tot castelul . Am intrat prin spate , aveam schema cladirii  asa ca nu era o problema sa caut  dormitorul lui Potior . Era logic , nu si-ar fi lasat runele in camera lui . Probabil nici in sala de mese . Potior se afla acum la masa sarbatorind . Custos imi acoperea spatele , eu inaintam spre scarile in spirala . Stiam ca ne asteapta un gardian la poarta care dadea in depozit. Am  ajuns jos , la usa depozitului . Eram dupa un colt alaturi de Custos . Am urcat pe scandurile de pe tavan ,  iar Custos o luase pe jos . Custos si-a folosit talentul de pisica , dragalasenia .   Se indrepta spre gardian cu mersul acela de pisica. Mersul tantos  cu un aer de inspaimantat . Gardianul l-a luat in brate si l-a alintat pana cand eu am coborat in spatele lui . Aveam praful acela albastru de la Sf. Duminica . Custos a sarit din bratele lui lasandu-ma pe mine sa il prind pe neasteptate si sa il adorm . I-am luat cheile , probabil ca erau vreo zece chei pe un singur inel , am deschis usa depozitului . Am ramas cu mainile ridicate in sus cand doi gardieni aveau indreptate spre mine doi sulite lungi .  Custos a trecut neobservat pe langa cei doi si a cautat  repede o trapa care sa dea la rune . Cu o miscare rapida m-am lasat in jos , l-am lovit pe unul dintre gardieni la piciorul drept stricandu-i echilibrul si lasandu-l lat . Celalalt garian se uita la colegul sau , am profitat de moment si am scos pumnalele . Gardianul a prins sulita cu amandoua mainile . S-a apropiat de mine si a incercat sa ma nimereasca cu sulita . Gardianul a lovid puternis sulita in directia mea , am blocat lovitura . Aveam pumnalele in forma de ,,x"  , iar sulita gardianului lovea puternic pumnalele sperand ca eu sa renunt . Ma uitam la Custos sa vad daca a gasit trapa . Sulita era blocata intre pumnale .Am desclestat  pumnalele , atunci gardianul a avut un moment de slabiciune . L-am lovit cu piciorul in zona pieptului iar el a cazut la pamant alaturi de colegul sau . Custos descoperise trapa , era sub butoaiele de vin. Am impins butoaiele , iar trapa avea un lacat . Nici una din cheile gardianului nu se potrivea . Mi-am amintit din filmele de actiune secventele cand , criminali scoteau o cheie lipita  pe fundul unui butoi . Am  rasturnal toate butoaiele de vin atunci am mers la fantana din mijloc am scos galeata din apa . Am avut dreptate pe fundul galetii era cheia . Dupa ce Custos a deshis trapa am dat peste un tunel , Custos a intrat primul . L-am urmat asigurandu-ma ca nu suntem urmariti. Tunelul avea torte pe ambele parti , luminandu-ne calea . La capatatul tunelului era un cerc mare , pe o masa din piatra se aflau runele .Jos  se aflau tot felul de fire intinse in toate directiile . Custos avea arbaleta la el , sa ma bati daca stiu de unde a scos-o . A legat de sageata o funie, mi-a spus sa trag pe peretele din fata noastra . Asa am si facut am legat  funia ramasa la noi de unul din pereti din spatele nostru . Mi-a spus sa ma catar pe funie . 
           - Esti nebun? 
         Nu ma puteam urca pe funia asta daca atingeam pamantul eram mort . Custos se uita la mine , stiam ca nu glumea. M-am prins de funie, aveam picioarele strans inclestate intre ele ca sa nu cad . Am mers la jumatatede funie unde se aflau runele , inainte sa le iau am observat o ata legata de piatra pe care se aflau . Custos mi-a aruncat o piatra , am intins mana si am prins-o . Funia de care era agatat era la vreo un metru de  rune . Ma tineam doar cu picioarele de funie , eram atarnat cu capul in jos . ,,Usor , mai  usor" singurele cuvinte din capul meu  cand am inlocuit runele cu piatra . Am pus runele in suportul rotund si am pus capacul . M-am leganat ca sa ma prind de funie cu mainile. Am ajuns pe cealalta parte inca viu .  Custos se uita in sus  spre zidurile facute din piatra , se auzeau tropaituri . Nu am asteptat sa aflu daca acee tropaituri veneau in directie noastra . I-am atras atentia lui Custos:
          - Cred ca ar trebui sa plecam. 
          -Crezi bine.
          Am luat-o a fuga prin tunel . Ne-am oprit , stiam amandoi ca nu putem sa iesim prin trapa pe unde am intrat .  In fata noastra am fazut un fel de teava care probabil se termina undeva in mare . Custos a intrat primul , teava era destul de mare si  destul de dezgustatoare. Apa  era mizerabila si plina de pamant amestecat cu alte gunoaie . Dupa ce am ajuns la sfarsitul drumului i-am auzit vocea lui Potior care striga din spate: 
         - Idiotilor , va calc in picioare ! 
           Vocea lui Potior era puternica , nu il vedeam dar din ultimele cuvinte pe care le spusese mi-l imaginam rosu de furie  cu soldatii aliniati tinandu-si  inclestati pumni . Un soldat parea sa fi observat teava prin care intrasem . 
          - Aici sunt , domnule. 
         M-am uitat in spate , era capul uni soldat de-al lui Potior . Avea acea fata de catel ploat . Am sarit in mare , inotam sa ajung la mal . Custos era in fata mea innotand mai departe , isi tinea coada ridicata ceea ce nu era o priveliste placuta . Cand am ajuns la mal ,m-am intins pe spate sprijinindu-ma pe coate . Custos era intins pe o parte , amadoi respiram cu greutate din cauza apei inghitite. Cred ca am inghitit destula apa cat pentru o viata . Custos se ridicase inaintea mea . 
            - Trebuie sa plecam , acum! mi-a spus el
           L-am vazut pe Potior care ajunsese inaintea soldatilor . Era pe cealalta parte a marii  , am luat-o imediat la fuga . Intorceam capul din cand in cand peste umar, il vedeam pe Custos care era in spatele meu si pe Potior controland un cerc de apa zburator. Intram intr-o padure intunecata , Potior trecuse marea. Acum era in spatele nostru alergand sa ne ajunga . Potior nu era o infatiseare groteasca cu barba lunga si cu o palarie ascutita in cap , era un barbat  de patruzeci de ani cu un inceput usor de barba .Parul il avea scurt ridicat in sus si dat cu gel in partea dreapta. Era imbracat cu un palton negru cu gulerul ridicat , avea o camasa alba , iar in picior purta  pantofi maro . Ajunsesem un fel de pestera  , un aer infricosator iesea din acea pestera era mai ciudat decat o pisica care inoata. M-am impiedicat de o piatra mare si rotunda , Custos se oprise langa mine . Potior se apropia cat mai mult de noi . Imi tineam glezna dreapta cu ambele maini , ma ustura din ce in ce mai mult  , cand m-am uitat se umflase. Potior iesise din padure si ajunsese la noi . Se oprise , isi puse mainile in buzunarele de la palton pentru a crea un aer smecheresc , un aer de invingator . Incepuse sa rada , eram in spatele lui Custos la intrarea in pestera . Potior isi savura fiecare secunda in care noi eram prinsi in capcana lui . Custos era gata pentru orice , isi dezvelea dinti albi si ascutiti. Solomonarul se oprise  din ras pentru a vorbi satisfacut. 
           - Stii , ipostaza in care ne aflam imi pare cunoscuta un fel de deja-vu . Nu cred ca am avut placerea sa il cunosc pe tanarul care are un curaj uluitor . 
           -  Poti sa  traiesti cu neplacerea de a nu-l cunoaste ! i-a spus Custos 
           - Custos , prietene cat timp a trecut ? De cand nu am mai schimbat o vorba ? 
           - Speram  sa mai treaca ceva timp . 
           - La fel de simpatic ca intotdeauna , ce ar fi sa imi inapoiati runele si sa luam masa intr-un loc dragut din centru , am auzit ca se servesc somoni afumati .   
       Ma taram usor in pestera sperand sa gasesc adapost . Din spatele lui Potior , din padure iesise un trol imens .  Trolul  avea o bata facuta in cel mai simplu mod , Potior ii ordonase sa atace . Nu credeam ca in acel moment Custos se poate descurca . Acea pisica careia ii spuneam Custos se transformase intr-un fel de caine doar ca de zece ori mai mare , era mai solid si mult mai fioros . Avea un medalion la gat facut din otel , pe incheietura de la mana stanga avea un fel de bratara din carpa cu o pana alba cu putin negru . Avea maini de om doar ca mai puternice si cu ghiare in loc de unghii .  Pe bratul drept avea un fel de semn ciudat , nu mai vazusem acel semn pana acum , iar la brau avea un fel de panza . Tinea in mana dreapta un bat facut din lemn , cu trei  pene albe in varf . Fata lui semana cu ceea a unui caine , un caine foarte dur  cu dintii de zece ori mai mari . 
        Trolul se pregatea de atac  invartindu-si amenintator bata , Custos a sarit pe trol inainte ca acesta sa fi facut o miscare  fatala . Custos si trolul se luptau , iar Potior inainta in directia mea . Ma taram  in adancul pesteri , nu puteam sa lupt cu glezna umflata . Sabia , arcul , pumnalele nu cred ca imi puteau fi de folos acum . Am incercat sa ma ridic . Tineam piciorul drept ridicat in aer , imi tineam echilibrul pe stangul . Nu am rezistat si am cazut cand am incercat sa scot sabia si sa incerc sa ma apar . Potior radea , deja devenea enervant . Trebuia sa trag de timp cat sa termine Custos cu trolul , incercam sa fac asta cu o discutie patetica despre orice detaliu minor . Potior s-a lasat pe vine in fata mea si s-a uitat la mine direct in ochii .  Am observat ca Potior avea ochii negri , dar cand se uita la mine acel negru era inlocuit de un alb spre gri . A dezvelit dinti albi si a zambit larg cand si-a inceput dialogul cu ,,pustiule" . 
       - Pustiule , ai ceva care imi apartine. 
       -  Am doua lucruri de clarificat pentru tine , primul este sa nu mai incepem o discutie cu pustiule  iar al doilea nu cred ca am ceva ce iti apartine specifica lucrul pe care il am de la tine . 
        Ma enerva la culme cand cineva imi vorbea de sus cu ,,pustiule" sau ,,copile" stiu si eu ca sunt un copil , sau un pusti nu trebuie sa imi spuna  careva . 
       - Tu nu esti ca bunicul tau . 
       Pai normal ca nu sunt ca bunicul acum , el e mort iar eu sunt in viata dar nu aveam tupeul sa i-o spun nu stiam cum avea sa reactioneze . 
        - Nu esti dintre diahonizi , ceva in tine e diferit de rasa lor . Esti pe jumatate diahonid .  
        Cutos il omorase pe trol , in urma  lui lasase doar praf .  Custos l-a atacat pe Potior de la spate. L-a impins in partea stanga a pesterii . M-a apucat de mana ajutandu-ma sa ma ridic. Ma tinea de parca as fi fost un  soldat in razboi care a fost lovit de liniile inamice.  
         La iesirea din pestera ne astepta Max , Custos a luat franghiile .  Tinea haturile  stranse in mana dreapta , in mana stanga avea batul pe care il tinuse tot timpul . Am aterizat undeva langa vreo  zece kilometri de casa . Custos se transformase in caine , puteam sa renunt la glumele contra pisicilor . Am luat un taxi din apropiere , ceea ce era ciudat . Am mers mereu cu dragonul sau cu un cal sau cu orice altceva dar nu un taxi .  Taxiul ne-a lasat in fata casei noastre , am asteptat sa plece masina si am sarit gardul inauntru . Am intrat pe geam , in tot acest timp incercam sa tin glezna ridicata in aer . Custos isi luase forma de caine , era un caine negru cu alb . Ceea ce era un pic ciudat sa il vad pe Custos caine si nu in  rolul de pisica. Mi-am bandajat glezna , ma simteam mai bine . Totusi nu puteam sa dorm , nu din cauza gleznei umflate , din cauza discutie cu Potior . Cuvintele lui imi roteau in cap ,, Esti pe jumatate diahonid " pana acum imi era clar 50% diahonid iar restul ? Am inchis ochii incercand sa dorm . 
      


                                           Capitolul 4 


              
              Custos luase runele si le ingropase undeva langa  un lac . Imaginea cu un caine care ingroapa un lucru nu era deloc suspicioasa , caini isi ingroapa oasele tot timpul asa ca care-i diferenta?  De dimineata m-am trezit mult mai bine ,  glezna mea nu mai era asa de umflata , dar pentru orice eventualitate am lasat bandajul . Am coborat jos sa iau micul-dejun , mama plecase acum cinci minute iar tata dormea . Mi-am luat un sandwich ca intr-o dimineata obisnuita . Custos era sus in camera mea , pe mama mea nu o deranja sa am un animal de companie iar tata nici nu cred ca l-a cunoscut pe Custos . Acelas subiect pe care ma gandeam , sunt pe jumatate diahonid deci restul trebuie sa fie de ... , de creier incins . Cred ca ar fi bine sa caut in pod sa vad daca mai gasesc cateva informatii . Am terminat micul-dejun si am alergat sa iau scara din curte . Custos de-abia intrase in cameraa sa isi prepare ceva de mancare , am iesit intr-o viteza mai mare decat atunci cand se termina scoala . Am luat scara veche facuta din lemn putred  . Mi-am luat cu mine lanterna care mi-am prins-o de urechea dreapta cu o ata . In pod erau cateva cutii vechi majoritatea nu aveau lacate , erau decat doua cutii care aveau lacate . Am cautat in cutiile mai mari , prima data . Tot ce am gasit erau decat haine vechi de bebelus sau jucarii inutile . Intr-o cutie mai mica plina de praf am gasit un colier vechi dar in stare perfecta . Un colier care cred ca valora o avere , dar nu era timpul sa ma gandesc la asta . Posibil sa fi apartinut bunici , era murdar dar nu-i nimic ce nu poate fi curatat . L-am sters de o carpa pe care am gasit-o in cutiile de langa mine . Colierul avea in capat o stea de care atarna  o piatra sau un diamant rosu in forma de balon . Nu ma pricepeam la bijuteri asa ca nu stiam daca e o piatra sau un diamant veritabil . Il intorceam pe o parte si pe alta si ii analizam toate amanuntele. 
          - Cauti ceva ? 
         Vocea lui Custos se auzise din spatele meu , am pus repede colierul in cutiuta lui  inainte sa il vada Custos . Trebuia sa aflu mai multe despre asta , cred ca amicul meu catel ma va ajuta. 
         - Ce stii despre bunica ?
        - Nu prea multe , bunicul tau spunea ca este o femeie deosebita . Pentru mine era la fel ca ceilalti muritori. 
        - In amanunte ,  cum se comporta ? Ce mancare ii placea? Ce haine purta? 
       - Ti-am spus ca nu mai tin minte multe lucruri despre bunica ta , doar ca purta mereu un colier cu o piatra rosie . Nu si-l dadea jos niciodata . Parca imi amintesc in noaptea aceea...
          Un inceput bun imi place unde ajungem cu poveste. Custos facuse o pauza si gazuse pe ganduri.
         - In noaptea aceea ? am incercat sa il fac sa continue 
         -  Era o noapte de primavara obisnuita , bunicul tau se afla in casa alaturi de bunica ta . Eu stateam linistit afara pe banca rece . Ma uitam din cand in cand peste gard la usa casei , vedeam umbrele bunicilor tai . S-au ridicat amandoi in picioare , s-a auzit  un sunet asurzitor . Nu am rezistat prea mult acelui sunet , acel sunet de nesuportat de apropa din ce in ce mai mult . N-am  facut fata si am lesinat pe iarba , incercam disperat sa stau treaz . Culcat pe iarba l-am vazut pe Potior tinand o sfera in mana , aruncand sfera in sus si in jos folosindu-si doar mana dreapta . Avea acel zambet  de invingator  s-a apropiat de mine cu pasi mici .I-am auzit vocea lui Potior  ,,Cucu-bau" dupa aceea nu am mai rezistat . Cand m-am trezit eram inconjurat de trei copii dintre care doi erau baieti si o fata . Unul dintre baieti ma impingea in stomac cu un bat . Ii puteam auzi vorbind ,,Mai traieste? "  a intrebat unul din baieti ,  ,, Nu stiu , nu pute ca o mortaciune." i-a raspuns fata . Mi-am amintit de Potior si de aparitia lui din acea noapte , m-am sculat repede iar copii s-au speriat si au fugit . Am intrat in casa si i-am cautat peste tot , i-am gasit luand micul dejun. M-am alaturat cu ei , n-am spus nimic legat de noaptea trecuta . Dupa ce am ramas sinfur cu bunicul tau l-am intrebat legat de noaptea aceea . Nu mi-a raspuns , nu am aflat niciodata ce se intamplase defapt .Sa fi adormit pe banca ? Poate ca a fost un vis sau poate nu . 
        - In seara trecuta cand am luat runele , cand tu luptai cu trolul Potior a venit la mine si mi-a spus ca  sunt pe jumatate diahonid .    
         - Bunica ta era om , ceea ce inseamna ca esti pe jumatate om . 
        Nu l-am contrazis pe Custos dar simteam ca cealalta jumatate nu era de om . M-am uitat la toate cutiile care contineau haine si alte lucruri nimic nu era cu adevarat important in afara de colier. L-am ascuns unde l-am gasit prima data . Am inchins podul si am dus scara la locul  ei . 
       Acum ma gandeam doar la colierul bunici si la Potior . Avea o legatura , dar nu ma puteam prinde. Mi-am petrecut majoritatea din zi pe acoperis , Custos era jos . Tata lucra la calculator si asculta stirile de la ora sapte . Custos arunca o privire in calculatorul tatei sa vada ce face . Nu a descoperit prea multe ,era doar un program care calcula valuta si taxele . Cu partea de economie , tata era geniul in familie . Mama lucra la primarie  nu stiu in ce parte lucra nu am mers niciodata sa o vad . De fiecare data cand ma gandeam ca parinti mei cred ca sunt cu prietenii incepeam sa ma amuz . Nu trebuie sa atrag atentia asupra mea , deci trebuie sa ma imprietenesc cu cineva si sa fac ce faceam inainte sa ma distrez . Ma incaltam la usa cand Custos se pregatea si el sa vina cu mine . Nu aveam nevoie de un babysitter, ceea ce ma enervat . 
           - Poate ar trebui sa stai acasa . 
          Am incercat sa ii spun lui Custos in cel mai frumos mod posibil . Degeaba asteptam un raspuns , nu puteam sa il conving sa stea acasa . Am iesit , nu am mai luat-o pe poarta am sarit peste gard . Era mai rapid si mai eficient. Nu cred ca imi mai aminteam cum era sa o iei pe usa ca pe un om normal . Am iesit pe strada am mers cativa metri iar acum habar nu am unde sunt  . Custos era tacut , o lua in spatele meu iar din cand in cand se oprea si mirosea copaci . E ciudat sa vezi un caine care poate vorbi si care foloseste cuvinte ca ,,ingrat"  si  ,, incult " sa isi vare nasul in iarba si in alte gunoaie de pe strada , sper sa nu se opreasca sa latre pasarile . Mergeam drept inainte , destinatia era inca necunoscuta . Dupa vreo douazeci de metri am facut la dreapta parca as fi fost GPS-ul tatei , cel care iti spune unde e baie si te duce in  strada , e oarecum haios . Am dat peste un teren si vreo trei- patru magazine , se pare ca nu era asa de pustiu cum credeam . Erau vreo treizeci de copii care alergau si jucau fotbal in curtea scolii . Am dat peste un pusti care citea o carte , statea jos undeva pe langa  gard . Poate ca nu era asa de plictisitor cum credeam .  
         - Hei , ce faci ? incercam sa par prietenos 
         - Esti nou ? 
         - Da , sunt Stefan ? 
         - Ma , Stefan permite-mi sa iti pun o intrebare. 
        ,,Permite-mi " cred ca el era geniul in literatura de pe aici . 
       - Da , spune . 
       - Daca pamantul era patrat si tu avei casa pe colt , cum ti-o faceai ? 
         Poate m-am grabit sa il numesc geniu in literatura . De ce mi-ar pasa daca pamantul ar fi patrat nu s-ar intampla niciodata . Cine se gandeste la asa ceva ?  ,,Geniul in literatura " si-a pus mana la barbia si privea in sus . A plecat gandindu-se probabil la intrebare .  A fost ciudat. 
       - Ai facut cunostiinta cu Paralel , eu sunt Lucas prieteni imi spun Luca . 
       - Eu sunt Stefan , sunt nou . 
       - Se vede de ce ai intrat in vorba cu Paralel. 
       - De ce i se spune asa? 
       - Cred ca ai observat si singur , e paralel cu lumea reala ... sau cu inteligenta . Eu ma ocup cu desenul si cu orice seamana cu  sculptura .  
       - Super ... 
      Custos latra din spatele meu . 
      - Periculos caine , e al tau ?
      - A , da ,  el e ...  Rex . 
       Pe bune? Rex, nu gaseam ceva mai bun? Luca s-a uitat la el si a continuat . 
       - Hai sa iti arat imprejurimile , nu cred ca ai vrea sa dai peste alti .  
      Daca l-am cunoscut pe Paralel e ca si cum i-as fi cunoscut pe majoritatea . Am trecut pe langa o fata si un baiat care se certau , parea ca era ceva grav. 
        - El e Andrei , iar ea e Ioana . 
        A aratat cu degetul inspre ei  . Amandoi pareau nemultumiti , gesticulau cu mainile unele lucruri. Cand am trecut pe langa ei  il puteam auzea pe Andrei : ,, Vreau sa spun ca acum un an imi placeau chiftelele acum nici nu mai stiu de ce fac carnea in  forma aceea "  un raspuns din partea Ioanei : ,, Deci ma compari pe mine cu carnea tocata?" Parea serios poate trebuia sa intervin . Am facut un pas in directia lor dar Luca a intins mana si ma oprit . 
        - Ce vrei sa faci ? m-a intrebat el 
        - Sa ii opresc sau macar sa ii duc undeva departe de aici , se holbeaza lumea la ei. 
        Langa curtea scolii era un magazin cu o banca unde stateau cateva batranici , acele batranici intorceau capul la spectacolul lor . Am observat ca daca intorci capul in directia batranicilor intorceau si ele capul , parca te-ar fi urmarit . 
       - Am invatat un lucru despre ei , daca se cearta o sa se impace iar dupa o sa se certe din nou .Pot sa spun ca au un sistem complicat . 
        Luca a mers mai departe , l-am urmat inde-aproape . Mi-a aratat cu degetul spre trei fete imbracate la patru ace cu tocuri , fusta si alte accesori . 
      - Ea e Andreea , iar celelalte doua din spatele ei sunt clonele . 
      Aveau acel aer batjocoritor insuportabil .  Cred ca se intamplase ceva caci deodata toata lumea se adunase in zona celor trei .  Luca a facut un pas in spate langa mine . 
     - Uite acum Elena o sa o puna la punct  . 
       Mi-am dat seama  ca Elena era cea care vorbea cu Andreea . Zambetul Andreei a pierit si a fost inlocuit de furie . Elena continua sa ii vorbeasca despre nu-stiu-ce. 
        - Andreea se v-a infuria . 
       Luca avea dreptate , Andreea s-a apropiat  de Elena cu mainile incrucisate intre ele . 
        - Ca de-obicei Elena ii v-a spune